- oreión
- s. n. (sil. -re-ion), pl. oreioáne
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
oreión
Look at other dictionaries:
oreion — OREIÓN, oreioane, s.n. Boală contagioasă şi epidemică de natură virotică, frecventă la copii, care se manifestă prin febră şi prin inflamarea glandelor salivare parotide. [pr.: re ion] – Din fr. oreillons. Trimis de ionel bufu, 15.09.2008. Sursa … Dicționar Român
parotidită — PAROTIDÍTĂ, parotidite, s.f. (med.) Oreion. – Din fr. parotidite. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PAROTIDITĂ EPIDÉMICĂ s. v. oreion. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime parotidítă s. f., pl … Dicționar Român
urlian — URLIÁN, Ă adj. (med.) referitor la oreion. (< fr. ourlien) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
